La data de 30 noiembrie 2022, a avut loc, la Chişinău, conferința națională intitulată ,,Energia Verde în contextul asigurării independenței energetice a Republicii Moldova", organizată de Federația Națională a Fermierilor, din Republica Moldova, împreună cu Ministerul Agriculturi și Industriei Alimentare, cu suportul organizațiilor WE Effect (Suedia) şi Optim (Elveția).
Invitat principal, la acest eveniment, inventatorul român Iuliean Horneţ a făcut o prezentare cu privire la „Economia circulară aplicată pentru o economie mai verde, independenţă energetică şi agricultură sănătoasă".
La conferință au participat peste 130 de persoane - reprezentanți ai instituțiilor statului (Parlament, Ministerul Mediului, Ministerul Energiei), ai organizațiilor finanțatoare ale diferitelor proiecte și programe relevante în domeniul economiei circulare, precum şi reprezentanţi ai producătorilor, în special fermieri.
În urma acestei prezentări a inventatorului român, participanţii la conferinţă au hotărât să recomande autorităților publice ale Republicii Moldova următoarele:
1. Crearea unui grup de lucru cu o reprezentativitate largă, sub patronajul instituției prezidențiale, care să elaboreze și monitorizeze implementarea neîntârziată a unui Program denumit "Pactul Verde pentru Moldova", având ca obiectiv principal transformarea R. Moldova într-o economie modernă, competitivă și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor naturale și al calității veții populației.
2. Implementarea "Pactului Verde pentru Moldova" să se desfășoare în cadrul măsurilor de asigurare a securității energetice a statului, prin care se va realiza obiectivul strategic principal: "Zero consum de energie din afara Republii Moldova. Zero consum de energie din afara localităților. Zero consum de energie din afara fermelor agricole."
Participanții la conferință au mai constatat și menționat următoarele:
R. Moldova se confruntă cu o criză energetică acută, nemaiîntâlnită până acum, ca urmare a perturbărilor de pe piața resurselor energetice, cauzate de războiul din Ucraina;
dezvoltarea producerii și a utilizării energiei regenerabile în toate sferele economiei naționale este o soluție durabilă pentru depășirea acestei situații de criză; una dintre cele mai importante resurse de energie regenerabilă este considerată, în R. Moldova, Biomasa; conform abordărilor Comisiei Europene, Biomasa reprezintă "fracțiunea biodegradabilă a produselor, deșeurilor și a reziduurilor din agricultură, silvicultură, industria prelucrătoare și din gospodăriile comunale; în acest context, rezultă că Biomasa este cel mai important combustibil utilizat în spațiul rural;
fiind un stat agrar, R. Moldova se află în fața unei provocări majore - valorificarea potențialului de Biomasă existent;
în situația in care R. Moldova este total dependentă de resursele energetice de import, analizele experților demonstrează că, circa 48-50% din importurile de gaze pot fi obținute din resursele de Biomasă, dacă acestea ar fi utilizate la scară largă și cu maximă eficiență în economia națională;
concomitent, potențialul de Biomasă poate fi substanțial mărit prin creșterea culturilor cu potential energetic important, cum ar fi sorgul zaharat, cânepa, salcia energetică etc. Aceste tipuri de culturi pot servi și materie primă pentru fabricarea diferitelor produse alimentare și industriale nepoluante, necesare consumului intern, substituind importul diferitelor produse artificiale, cu impact ecologic nociv.
Domnul Iuliean Horneţ şi- a declarat suportul pentru "Pactul Verde pentru Moldova", ca parte componentă a Programului "Pactul Verde pentru România" într-o schemă metodologică promovând Biomasa ca resursă regenerabilă, susţinută şi promovată la nivel bilateral, prin intermediul ministerelor de externe, al ministerelor energiei şi agriculturii din cele două state, precum şi alte entităţi relevante, în parteneriate de tip public-privat.
De la data introducerii, la nivel UE, a Directivei Energiei Regenerabile *Renewable Energy Directive (2009/28/EC) în 2009, folosirea resurselor regenerabile a crescut, în fiecare an, la nivel european, ajungând la peste 22% în anul 2020.
Un studiu publicat în iulie 2021 intitulat „Leadership-ul global al UE în ceea ce priveşte resursele regenerabile” (EU’s global leadership in renewables) confirmă că UE se află deja în poziţia de lider global în ceea ce priveşte dezvoltarea şi folosirea tehnologiilor legate de resursele regenerabile, dar mai sugerează că poziţia competitivă a UE poate fi, în continuare, îmbunătăţită.
Directiva Energiei Regenerabile a fost revizuită în 2018 şi a devenit obligatorie în statele membre ale UE, din iunie 2021. Au fost incluse reguli clare în privinţa asigurării folosirii energiilor curate, produse din resurse regenerabile, în sectorul de transporturi, precum şi în zona tuturor sistemelor de încălzire şi răcire, din UE. Directiva revizuită mai include principii comune şi reguli clare la nivel UE în ceea ce priveşte schemele de susţinere a energiei curate produse din resurse regenerabile, inclusiv dreptul de a produce şi consuma acest tip de energie, de a stabili Comunităţi de Energie Regenerabilă la nivel european şi criterii sustenabile pentru Biomasă. Directiva mai stabileşte eliminarea barierelor din calea investiţiilor şi stimularea investiţiilor prin reducerea sistematică a costurilor cu privire la tehnologiile pentru energie regenerabilă, precum şi sprijinirea cetăţenilor, a consumatorilor şi afacerilor de a participa la transformarea sistemelor actuale de energie, în energie curată.
REPowerEU este cel mai nou plan al Comisiei Europene de a face Europa independentă de combustibilii fosili, până în 2030. În acest plan se aliniaza şi PNRR-ul din România, care trebuie să cuprindă o accelerare fără precedent a măsurilor guvernamentale cu privire la energia verde. Prin PNRR, România se obligă să contribuie la investiţiile masive în Tranziţia Verde în ceea ce priveşte energia curată din resurse regenerabile, prin înlocuirea energiilor fosile cu energie verde şi reducerea dependenţelor de import de energie din afara UE.
Comisia Europeană a propus o creştere a aşteptărilor în 2030 de la 40% la 45% cu privire la energia din resurse regenerabile. Planul REPowerEU doreşte a construi suficiente capabilităţi în acest sens, pentru a ajunge la 1,236 GW până în 2030, în comparaţie cu 1,067 GW propus anterior. Pentru acest obiectiv, autorităţile de la nivel UE au stabilit investiţii suplimentare de 210 miliarde de euro, până în 2027, în contextul în care importurile de combustibili fosili din Rusia costă Europa 100 de miliarde de euro anual.
Planul European de Redresare şi Rezilientă (PERR) se află în centrul acestor măsuri, prin acest mecanism distribuindu-se fondurile europene necesare creşterii energiei verzi în UE, până în 2027. PNRR din România trebuie să se regăsescă întru totul în acest mecanism şi nu numai atât, ci să devină lider de proiecte, deoarece România deţine tehnologii unice în lume, demonstrate cele mai eficiente, în domeniul transformării Biomasei în energie verde, precum şi in domeniul eficienţei energetice, iar printre acestea se numara tehnologiile ecoHORNET, (torefierea biomasei si producerea energiei verzi, termice si electrice, din Biomasa, precum si producerea unor comoditati auxiliare cu o valoare enorma pe piata, precum Biocharul sau carbunele vegetal deosebit de util in refertilizarea solurilor agricole) si EUROPLASTIC, (vopseluri inovative inalt izolante, cu emisii apropiate de zero), cărora guvernul actual din România nu pare a dori să le acorde suficientă atenţie.
Comisia Europeană spune foarte clar că „Statele Membre ale UE pot folosi 225 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi, precum şi Granturi RFR finanţate prin licitaţiile din Sistemul de Trading al Emisiilor (EU ETS, sau EU Emissions Trading System) care, la ora actuală, valorează undeva la 20 de miliarde de euro". Dacă România ar începe să-şi facă, rapid, sistemul naţional de Bucle Circulare pentru Conversia Biomasei Peletizate în Energie Curată, acest lucru ar însemna că toate „amenzile” pe care le primeşte România, în fiecare zi, pentru emisii, ar re-intra în sistemul naţional sub formă de granturi (fonduri nerambursabile) şi România nu ar mai avea nevoie de împrumuturi majore, demonstrând actualei Comisii Europene genialitatea românilor de a ocoli cu succes împrumuturile prea mari, cel puţin până în 2024. La nivel politic, se poate argumenta că România are deja datorii externe prea mari, iar pe de altă parte deţine o capacitate de Inventică mult peste Media Europeană. Deci, noi oferim Europei inteligenţă şi participăm la creşterea competitivităţii UE la nivel global, de aceea România trebuie protejată în UE, nicidecum îndatorată în mod disproporţionat prin impunerea de dobânzi la împrumuturi pentru a achiziţiona tehnologii demonstrabil necompetitive, fortate prin terţi marcaţi de conflicte de interese.
România, deja, are datorii externe prea mari, dar are şi capabilităţi top-competitive, unice în lume, în domeniul tehnologiilor noi si inovative de energie verde, cu emisii mult sub limitele actuale impuse în UE, deci, nu avem nevoie de împrumuturi la nivelul altor state europene, mai bogate financiar dar cu inteligenţă inovativă mai mică decât România. De aceea, reprezentanţii României la Bruxelles pot explica nu doar că România poate dezvolta propriul sistem energetic independent şi că poate folosi legitim mai mult granturile existente (finanţările nerambursabile), dar poate ajuta şi restul statelor UE, şi Rep Moldova, să devină autonome energetic înainte de 2027, la costuri mult mai mici decât cele estimate de actuala Comisie Europeană (care se va schimba în anul 2024).
În anul 2024, vom avea un alt preşedinte al Comisiei Europene şi un alt Colegiu de Comisari Europeni, un alt Parlament European şi o altă configuraţie a Consiliului European. România deţine, la această oră, resursele de inteligenţă inovativă (inclusiv la nivel de viziune politică) cele mai importante din UE, iar acestea trebuie arătate la Bruxelles şi publicului larg, demonstrate în detaliu în faţa Opiniei Publice Europene, la modul cel mai competitiv, cerând statelor membre ale UE să acorde preşedinţia Comisiei Europene unui reprezentant al României. Dacă acest lucru nu va fi posibil, din cauza ineficienţei echipelor de negociere române, România trebuie să obţină cel puţin Comisarul European pe Energie, în ambele cazuri noi putând ajuta întreaga Europă să ajungă la independenţă energetică verde cu mult înainte de 2027.
A prioritiza împrumuturile, în defavoarea granturilor (finanţărilor nerambrsabile), aşa cum face actuala Comisie Europeană, este un semn de iresponsabilitate politică foarte gravă, care arată că actualii decidenţi de la Bruxelles sunt mai mult interesaţi să producă profit din comisioane şi dobânzi printr-un grup restrâns de bancheri, în loc să se preocupe, demonstrabil şi măsurabil, de adevărata Tranziţie Verde în Europa, „fără bariere”.
Parlamentul European nu mai face faţă, de mulţi ani, puterii politice excesive a Comisiei Europene, de aceea este nevoie de o creştere a puterii Parlamentului European în raport cu Comisia Europeană, pentru a preveni, pe viitor, aceste abuzuri. Ei înşişi, cei de la Comisia Europeană, spun că „trebuie reduse barierele din calea investiţiilor” în energia verde, însă când vine vorba de acces la finanţare, actuala Comisie Eruopeană promovează împrumuturi de 225 miliarde de euro, în comparaţie cu doar 20 de miliarde în granturi, o gafă halucinantă a actualei Comsiii Europene, cu acordul Parlamentului European şi al Consiliului, care par a fi total depăşiţi de situaţie, într-un moment istoric de o atât de mare gravitate pentru blocul european, aflat pe marginea distrugerii. În contextul în care atât vecinii de la Vest cât şi cei de la Est doresc distrugerea blocului UE, se pare că tot la ce s- a putut gândi actuala Comisie Europeană este cum să facă profit din dobânzi, impunând bariere serioase în calea investiţiilor rapide şi flexibile în însăşi supravieţuirea cetăţenilor europeni.
Actuala Comisie Europeană încearcă, fără mare succes, să compenseze prin alte posibile mecanisme de finanţare a Tranziţiei Verzi, dar construite de alţii, delegând răspunderea în puncte esenţiale: în actualul regim condus de Ursula von der Leyen, aşadar, cel puţin până în 2024, se mai pot folosi următoarele surse de finanţare: fondurile asociate politicii de coeziune (care nu pot fi accesate direct, ci ele trec prin ministerele fondurilor europene din statele membre şi presupun o co-finanţare importantă din partea fiecărui stat membru al UE), Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, Connecting Europe Facility, Innovation Fund, fondurile alocate prin PNRR-urile statelor membre, în funcţie de negocieri separate, măsurile fiscale naţionale ale fiecărui stat membru în parte, investiţii private, şi Banca Europeană de Investiţii.
Actuala Comisie Europeană nu face referire, în acest context, la fondurile disponibile prin Fondul European pentru Investiţii Strategice (EFSI), nu pare să capitalizeze potenţialul enorm oferit de Programul Horizon Europe şi nici de Fondul Social European (ESF) şi celelalte fonduri structurale dezvoltate de mulţi ani, la nivel UE. De asemena, actuala Comisie nu pare preocupată sa redirecţioneze sau să mai reducă din sumele importante, nerambursabile, consumate generos în teritorii din afara UE, de pe alte continente, cel puţin până trece criza energetică şi socială din UE.
Un lucru este cert: în contextul în care UE doreşte să devină şi să se menţină lider la nivel global în sectorul energiei verzi, România este şi se va menţine lider de inventică în Europa, cel puţin la Capitolul Energie. În cazul în care actualele mici clici politice incompetente din UE nu permit României această demonstraţie de competenţă majoră, cetăţenii României pot alege să iasă din UE, aşa cum au ales cetăţenii britanici, şi să dezvolte relaţii de prietenie mai avantajoase, bazate pe respect reciproc, cu alte state ale lumii, dezvoltând împreună cu acestea Energia Verde, într-un ritm deosebit de accelerat şi fără bariere de ordin politic.
UE trebuie să-şi admită greşelile de până acum şi să ofere României, pentru prima oară în istoria UE, un loc binemeritat la masa decizională în ceea ce priveşte Politica Energetică şi Socială a Europei. România are capacitatea de a repara greşelile făcute de alţii, din 2007 şi până acum, salvând UE de la distrugere. Dar, dacă actualele clici de putere din UE aleg auto-distrugerea, România are deja un Plan B pregatit, unul foarte serios, competent, şi care prioritizează, aşa cum este şi normal, poporul român, acesta incluzând Rep Moldova.
__________________
În una din propunerile Clusterului românesc MedGreen, condus de către inventatorul Iuliean Horneţ, pentru Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), propunere adresată guvernului României, se arată următoarele, cu privire la formarea unei reţele naţionale de Bucle Circulare pentru Conversia Biomasei Peletizate în Energie Curată, în vederea eliminării energiei primitive, poluante şi a reducerii costurilor de producere şi consum de energie verde:
"Cadrul politic 2020-2030 trebuie să faciliteze îmbunătățirea politicilor dar şi a plaunurilor operaţionale privind Biomasa, prin maximizarea tehnicilor de utilizare eficientă a resurselor, utilizarea Biomasei în mai multe sectoare, utilizarea durabilă a terenurilor și asigurarea unei producții eficiente de biocombustibili avansati, pe care numai Romania ii poate produce, la ora actuala".
Directivele propuse până acum, la nivel UE, sunt deja favorabile acestor direcţii de acţiune, privind energia regenerabilă și eficiența energetică, conturând obiectivele obligatorii la nivelul UE într-un mod destul de clar: cel puțin 27% pentru energia regenerabilă și 30% pentru eficiența energetică. Acesta din urmă a fost majorată față de versiunea originală, de 27%, prezentată în Cadrul general privind clima și energia 2030.
În ceea ce privește emisiile de CO2, Cadrul general 2030 privind clima și energia stabilește obiectivul de cel puțin 40% reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră (față de nivelurile din 1990).
Conform statisticilor europene, in 2015 România era al patrulea producător de biomasă agricolă din UE, cu o producţie de 62.4 mil. tone. Această imensă resursă, însă, nu este utilizata la adevarata sa valoare, an de an ea fiind in mare parte ingropata sub brazda cu ocazia lucrarilor de araturi de toamna. In acelasi timp, exista o importanta sursa de biomasa din toaletarile efectuate la nivelul UAT-urilor, precum si din curatarea padurilor, surse care in momentul de fata sunt tratate ca deseuri si ingropate sau duse la groapa de gunoi.
Au existat programe nationale finantate din fonduri europene care incurajau in special procesul de peletizare a acestei biomase insa efectul lor a ramas destul de insesizabil. Propunerea care se face este de a utiliza biomasa agricola si alte deseuri lemnoase similare in vederea peletizarii acesteia, pentru ca mai apoi aceasta sa fie utilizata in vederea arderii in instalatii specializate de inalta eficienta pentru obtinerea de energie termica, cu emisii poluante foarte reduse.
În ceea ce priveste raportările în cadrul Semestrului European, gestionarea deșeurilor de biomasă nu este explicit cuprinsa in Raportul de ţară, acestea fiind ignorate sau considerate parţial deseuri municipale. Raportul de ţară arată o rată ridicată de depozitare a deșeurilor (70%) în timp ce rata de incinerare a crescut ușor, la 4 %.
Încă din anii anteriori anului 2020, reprezentanţii MedGreen şi în mod special inventatorul CEO al ecoHORNET, domnul Iuliean Horneţ, recomandau autorităţilor române să concentreze mai bine politica economică în materie de investiții pe economia circulară, pe sectorul energetic cu emisii scăzute de dioxid de carbon si utilizarea SRE pentru eradicarea saraciei energetice și pe eficiența energetică, pe infrastructura de mediu și conversia in energie si reconversia tuturor deseurilor contemporane aplicand solutiile de inalta performanta ale inventicii si inovarii.