"Shanghai Five" este un acord intre China, Kazakhstan, Kyrgyzstan, Rusia si Tajikistan, rezultat dintr-o serie de reconfigurari ale granitelor si negocieri cu scop de demilitarizare, pe care republicile fostei Uniuni Sovietice le- a realizat cu China, inca din anii '90. De atunci, grupul s- a dezvoltat in Organizatia de Cooperare Shanghai, Shanghai Cooperation Organization (SCO) compusa din 8 state membre, precum si alte state cu rol de observator in vederea aderarii, si parteneri de dialog.
Asa-numitul "Proces Shanghai" s- a petrecut aproape neobservat, dar constant, construindu-si permanent relatiile economice, militare si diplomatice, pozitionandu-se ca o alternativa de contra-balansare a influentei SUA in Asia Centrala.
Inca din 1996, anul in care grupul de 5 state a organizat primul summit la nivel prezidential, la Shanghai, sunt organizate summit-uri anuale. Cu fiecare an, declaratiile comune emise in urma summit-urilor, s-au remarcat prin eforturi tot mai mari de cooperare, pe niveluri multiple: comert, cultura, militar si de securitate.
Declaratia din iulie 2000, de la summitul organizat la Dushanbe, hotaraste stabilirea unui "Consiliu National de Coordonatori" cu sarcina de a regulariza cooperarea dintre cele cinci state. De asemenea, declaratia comuna cuprinde alocarea unui spatiu mai amplu cu privire la setarea viziunii comune asupra situatiei securitatii internationale, atat in interiorul cat si in afara granitelor.
Pe 15 iunie 2001 este lansata, la nivel inter-guvernamental, Organizatia de Cooperare Shanghai, Shanghai Cooperation Organization (SCO) compusa din 8 state membre: China, India, Kazakhstan, Kyrgyzstan, Rusia, Pakistan, Tajikistan si Uzbekistan precum si 4 state cu rol de observatoare, interesate sa adere pe parcurs: Afghanistan, Belarus, Iran si Mongolia. SCO mai pastreaza in apropiere un numar de 6 parteneri de dialog, oficiali: Armenia, Azerbaijan, Cambodia, Nepal, Sri Lanka si Turcia.
Inca din 2015, Afghanistan a facut eforturi de a- si schimba pozitia din observator in membru plin al SCO, insa cererea nu a fost acceptata, pe cand Pakistan si India au castigat statutul de membre, in iulie 2017. Reprezentantii SCO si cei ai Afghanistanului s-au intalnit in Tajikistan pe 14 iulie 2021 pentru a discuta situatia din Afghanistan, incluzand noua propunere a Uzbekistanului cu privire la "Planul de Masuri Practice pentru Promovarea Restaurarii Socioeconomice a Afghanistanului". Ministrul adjunct al afacerilor externe afgane s- a intalnit cu omologul sau din Tajikistan si au agreat intelegerea comuna ca SCO este un "mecanism bun", care are obiectivul de a lupta impotriva terorismului si extremismului in regiune, si ca este potrivit sa se adeseze situatiei din Afghanistan. Pe 16 septembrie 2021, cu ocazia summit-ului SCO, Afghanistanul a constituit prioritatea nr.1 pe agenda discutiilor. Blocul de securitate Eurasiatic, compus din China, India, Kazakhstan, Kyrgyzstan, Pakistan, Rusia, Tajikistan si Uzbekistan urmau sa isi centreze atentia pe situatia tensionata lasata in urma de retragerea trupelor conduse de SUA, din Afghanistan, si intrarea Talibanilor la putere.
Afghanistanul fusese angajat, timp de mai bine de 15 ani, in incercarile de aderare la SCO. In 2005, a semnat un protocol prin care se stabilea un "Grup de Contact SCO-Afghanistan"; cu toate acestea, activitatea acestui grup a fost suspendata in 2009. In 2012, Afghanistan-ul primea statutul de observator al SCO, cu ocazia vizitei presedintelui Hamid Karzai in China. In 2015, Afghanistan-ul semneaza un protocol pe domeniul contra-terorismului cu Structura Regionala Anti-Terorista atasata la SCO. In acelasi an, Kabulul a transmis cererea de aderare la SCO, ca membru plin. In 2017, ministrul adjunct de externe, Hekmat Khalil Karzai reinnoia cererea Afghanistan-ului de aderare, in timp ce presedintele Chinei Xi Jinping a propus reluarea activitatii Grupului de Contact SCO-Afghanistan pentru "a facilita pacea si stabilitatea in Afghanistan.” De atunci, grupul de contact se intalneste in fiecare an.
In 2021, s- a luat decizia de pornire a procesului de aderare a Iranului, ca stat membru al SCO. Concomitent, noi state au intrat in roluri oficiale de parteneri de dialog: Egypt, Qatar si Arabia Saudita. La data de 17 martie 2021, Organizatia Natiunilor Unite (ONU) a decis sa includa pe agenda provizorie a celei dea 77-a sesiuni de lucru, in topicul “Cooperation between the United Nations and regional and other organizations/ Cooperarea dintre ONU si organizatii regionale si alte organizatii”, un sub-item intitulat “Cooperation between the United Nations and the Shanghai Cooperation Organization/ Cooperarea dintre ONU si Organizatia de Cooperare Shanghai.”
Summit-ul anual al SCO, din 2022, va avea loc pe 15-16 septembrie in Samarkand, Uzbekistan. Presedintele uzbek, Shavkat Mirziyoyev, a prezentat prioritatile agendei conduse de el, in acest an. Acestea includ cresterea potentialului si autoritatii SCO, asigurarea pacii si stabilitatii in regiune, reducerea saraciei, asigurarea securitatii alimentare. Presedintele a mai propus discutii cu privire la construirea unui plan de dezvoltare a comertului intra-regional (o piata comuna) ceea ce va solicita masuri specifice de eliminare a barierelor comerciale, aliniere a regulamentelor tehnice si digitalizare a procedurilor vamale. Mai multe detalii, inclusiv ordinea de zi, stiri si documente ale summit-ului vor fi disponibile pe pagina de web a SCO.
Context: Declaratia de la Moscova, din 2020, a Consiliului format din sefii statelor membre ale Organizatiei de Cooperare Shanghai (SCO)
Liderii statelor SCO, reuniti in video-conferinta pe 10 November 2020, declarau, public, urmatoarele (The Moscow Declaration of the Council of Heads of State of the Shanghai Cooperation Organisation): "Relatiile internationale trec printr-un stagiu de profunda transformare si consolidare a unor centre noi de putere, politice si economice, si formarea ordinii mondiale (the world order) pe principiile multipolaritatii. Acest proces se desfasoara pe fondul unor provocari crescute si amenintari la adresa securitatii internationale si a sistemului existent de relatii inter-state, bazate pe respectarea normelor general acceptate ale dreptului international. Politizarea relatiilor economice la nivel mondial si lipsa unui progres semnificativ catre reforma institutiilor financiare internationale, adaugate la consecintele globale, politice si socio-economice, ale pandemiei, implica riscuri serioase la adresa dezvoltarii sustinute a economiei globale.
" (...) Statele membre (n.r. ale SCO) vor continua sa intareasca SCO precum unul din pilonii reprezentativi ai unei noi ordini mondiale, bazata pe suprematia legislatiei internationale, in principal pe Carta Natiunilor Unite, acordand respect diversitatii civilizationale si oamenilor, in mod independent de alegerea cailor lor de dezvoltare politica si socio-economica, promovand parteneriatele echitabile ale statelor si intereselor de a asigura o securitate egala, unitara/federata, indivizibila, pe intelesul tuturor si stabila, asigurand cresterea economica si prosperitatea in spatiul SCO, si implementarea, pentru acest scop, a Agendei 2030 pentru Dezvoltare Sustenabila. Ele (n.r. statele membre ale SCO) intentioneaza sa isi intensifice dialogul politic, colaborarea si coordonarea, pentru a promova contactele si cooperarea intre legislaturi si agentiile executive, si a incuraja schimbul de bune practici in sfera administratiei de stat, si dezvoltarea.
"(...) luand in considerare opiniile statelor membre (n.r. ale SCO), acestea au confirmat importanta acestor initiative de a promova colaborarea in construirea relatiilor internationale de un tip nou, in spiritul respectului reciproc, egalitatii, dreptatii,cooperarii reciproce avantajoase si construirii unei viziuni comune asupra ideii de a cladi o comunitate a destinului comun al intregii omeniri.
" (...) Statele membre (n.r. ale SCO) sunt in favoarea cladirii unei lumi multi-polare, bazate pe principiile dreptului international deja recunoscute la nivel general, promovand multilateralitatea, egalitatea si indivisibilitatea securitatii, renuntarea la confruntari si conflicte, si intarirea securitatii si stabilitatii globale si regionale."